Acoperirea în aur a francului elvețian: De ce 166,9 % reprezintă doar jumătate din adevăr

Cifra atrage atenția: la sfârșitul anului 2025, valoarea de piață a rezervelor de aur ale Băncii Naționale a Elveției (SNB) corespundea cu aproximativ 166,9 la sută din numerarul elvețian aflat în circulație. Din punct de vedere pur matematic, fiecare franc emis sub formă de bancnote și monede ar fi acoperit mai mult decât integral de aur.

Dar exact în acest punct începe discuția propriu-zisă. Deoarece acest calcul ia în considerare exclusiv numerarul. Economiile moderne constau astăzi însă predominant din bani scripturali digitali. Cine dorește să evalueze stabilitatea unei monede ar trebui, prin urmare, să analizeze și masele monetare M2 și M3.

Ce măsoară, de fapt, acoperirea teoretică în aur?

Calculul raportează valoarea actuală de piață a rezervelor de aur la numerarul aflat în circulație (M0). Este vorba despre un indicator pur matematic.

Acesta înseamnă în mod nu explicit că francii elvețieni ar putea fi schimbați în aur sau că Elveția are din nou un etalon aur.

Creșterea puternică la 166,9 la sută este mai degrabă rezultatul a două evoluții. Pe de o parte, aurul a atins noi maxime în 2025. Pe de altă parte, masa monetară de numerar în circulație a scăzut ușor. Deoarece SNB și-a menținut neschimbate rezervele de aur de aproximativ 1.040 de tone, valoarea de piață a rezervelor a crescut semnificativ.

Adevărata slăbiciune a calculului

Din punct de vedere economic, cea mai mare slăbiciune a indicatorului constă în mărimea sa de referință.

Numerarul reprezintă astăzi doar o mică parte din masa monetară totală. Ponderea mult mai mare constă în depozite la vedere, depozite de economii și depozite la termen, care sunt create de sistemul bancar.

De aceea, mulți economiști critică comparația exclusivă cu numerarul.

Masele monetare diferă considerabil.

Dacă s-ar compara valoarea de piață a rezervelor de aur nu cu M0, ci cu M2 sau M3, acoperirea teoretică în aur ar scădea drastic. Dintr-o aparentă acoperire totală ar rezulta doar o valoare procentuală scăzută, de o singură cifră.

De ce M2 și M3 sunt mai importante din punct de vedere economic

Pentru companii, consumatori și piețele financiare, nu doar numerarul joacă un rol.

Transferurile, soldurile bancare, economiile și depozitele pe termen scurt determină astăzi cea mai mare parte a ofertei de bani a unei economii. Tocmai de aceea, băncile centrale monitorizează în special masele monetare mai largi M2 și M3.

Ele oferă informații mult mai bune despre:

• câtă lichiditate există de fapt,
• cât de puternic evoluează creditarea,
• cum se pot schimba tendințele inflaționiste.

O acoperire în aur pe baza M3 ar reflecta, prin urmare, realitatea economică mult mai precis decât o simplă analiză a numerarului în circulație.

De ce analiza M0 rămâne totuși interesantă

În ciuda tuturor criticilor, calculul nu este deloc lipsit de importanță.

Numerarul este singura formă de bani emisă direct de banca centrală. Banii scripturali, pe de altă parte, sunt creați predominant prin creditare de către băncile comerciale.

Prin urmare, indicatorul răspunde la o întrebare clar definită:

Ce valoare de contrapartidă au rezervele de aur ale băncii centrale în raport cu numerarul emis de aceasta?

Mai ales în comparație istorică, această perspectivă oferă informații interesante.

Elveția ocupă aici o poziție specială la nivel mondial.

Cota excepțional de mare evidențiază în special mărimea rezervelor de aur ale Elveției și creșterea puternică a prețului aurului.

Aurul rămâne o rezervă strategică

Interesant este faptul că băncile centrale din întreaga lume continuă să urmeze o strategie de acumulare a aurului.

În timp ce sistemul monetar se digitalizează tot mai mult, crește simultan importanța rezervelor fizice de aur. Multe bănci centrale își extind continuu stocurile de ani de zile. Aurul nu mai îndeplinește o funcție de control al politicii monetare, dar continuă să aibă o importanță ridicată ca rezervă internațională de încredere.

Mai ales în perioade de incertitudini geopolitice, acest aspect capătă o greutate suplimentară.

Concluzie

Acoperirea teoretică în aur a numerarului elvețian de 166,9 la sută este un indicator remarcabil – însă acesta descrie exclusiv numerarul aflat în circulație.

Cine dorește să deducă din aceasta o afirmație despre stabilitatea întregii monede, face o analiză incompletă. Doar analiza maselor monetare mai largi M2 și, în special, M3 arată cât de mare este masa monetară aflată efectiv în circulație într-o economie.

Cota ridicată de aur este, prin urmare, mai puțin o dovadă a unui franc deosebit de „acoperit de aur”, cât mai degrabă o expresie a rezervelor de aur excepțional de mari ale Elveției. Aceasta subliniază importanța strategică a aurului în sistemul monetar internațional – dar nu înlocuiește o analiză cuprinzătoare a maselor monetare moderne.

Rămâneți vizionari
Al dumneavoastră, Helge Peter Ippensen